REVISTA ROMÂNĂ DE STUDII ETNOISTORICE


~ Pamfil Bilţiu: „Supravieţuiri de la strămoşii daci“

În lucrarea noastră am analizat, pe baza celei mai bune bibliografii din care am citat cele mai avertizate păreri, aşa cum se prezintă ele în lumina cercetărilor etnologice şi etno-arheologice, o ştiinţă nouă, aflată la început de drum. înmormântarea, cu uneltele de trebuinţă, investigată de către noi pe Valea Someşului, am tratat-o în strânsă legătură cu riturile funerare ale strămoşilor, aşa cum se prezintă ele în lumina cercetărilor arheologice. în morminte s-au descoperit ustensile diferite ca formă şi întrebuinţare, puse ritualic: străchini, căni, ulcioare şi multe altele care demonstrează că roata olarului era folosită de către daci… Ne-am oprit asupra obiectelor de metal cu care defuncţii se îngroapă şi astăzi, frecvente în riturile funerare ale strămoşilor, precum: sfredere, cuţite, seceri, topoare, obiecte care explică credinţa în nemurire şi continuarea activităţii în lumea extra-terestră, alături de zeul suprem Zamolxis.

Credinţa în nemurire am tratat-o mai pe larg folosindu-ne şi de elemente ale obiceiului moşilor din Ţara Lăpuşului, care ilustrează credinţa că mortul este doar mutat dintr-o lume în altă lume, cea de dincolo, un rol esenţial jucându-I petrecerile cu mâncare şi băutură în cinstea celor dispăruţi, la sărbătorile în care se credea că morţii ies din morminte pentru a se ospăta cu cei vii împreună: Florii, Paşti, Rusalii.

 

Ca reminiscenţă din cultul funerar al strămoşilor, ne-am oprit la spargerea ritualică a unui vas de lut la scoaterea mortului din casă, rit de circulaţie pe o arie întinsă a ţării şi pe care l-am legat de spargerea ritualică a vaselor din timpul ofrandelor funerare ale dacilor, după ospăţul care avea loc, şi care se depuneau în morminte.

 

Tot de cultul funerar al strămoşilor este legat şi jocul – dansurile rituale în jurul focului din riturile de înmormântare din Vrancea sugerează ideea nevoii de purificare prin foc şi fum a defuncţilor despre care strămoşii credeau că trebuie să se înalţe la ceruri purificaţi prin foc şi fum şi care nu pot fi despărţiţi de riturile de incineraţie. Dansurile în jurul focului le-am considerat o formă evoluată de purificare a ritului incinerării.

 

In partea a doua am trecut în revistă unele elemente ce ţin de religia strămoşilor, care ni se par plauzibile. între acestea, ne-am oprit Ia formele de ucidere a ciobanului mioritic din sfatul de judecată, tăiere, împuşcare, dintre care esenţială rămâne aruncarea în ţepuşte. „ Ori să-l puste, ori să-l taie, / Ori să-l puie între fărtate“. Acest motiv al uciderii, care circulă în două zone arhaice – Maramureşul istoric-şi Ţara Oaşului – l-am iegat de tragerea la sorţi a solului trimis la Zamolxis, care era aruncat în lănci puse cu vârful în sus şi, dacă nu murea, se credea că nu a fost primit şi se alegea alt sol.

 

Tot legat de religia strămoşilor am analizat motivul rugii către soare pe vârfuri de munte, ritual care asociază cultul soarelui amplu practicat de către strămoşi. „Luna-n drum le-o stat, /Frumos i-o-ntrebat: /– Ce v-aţi căpătat? /Poame-am căpătat, / Cu rugare mare, /De la sfântul soare /In coate şi-n gerunte, /Pă cel vârv de munte“. Este prezent în acest motiv un ritual oficiat pe vârf de munte, consacrat cultului rodirii pomilor, care ne aminteşte de rugile strămoşilor de pe vârfuri de munte pentru a fi mai aproape de soare.

 

În continuare am luat în dezbatere unele reminiscenţe din mitologia populară şi care constituie reminiscenţe dacice, precum cultul Sânzienilor, apoi mitul babei Dochia.

 

Lucrarea se încheie cu câteva reprezentări din arta populară care, potrivit cercetărilor, sunt reminiscenţe ale culturii şi civilizaţiei strămoşilor, precum crucea închisă în cerc care, pătruns de la celţi, nu se leagă de răspândirea creştinismului în Dacia, ci de semnificaţia păgână a motivului, aceea de cult solar. Am mai tratat unele forme de reprezentare ale soarelui, generalizat în cultura dacică, precum şi alte motive, un loc aparte ocupându-l pomul vieţii care, după unele păreri, este de origine autohtonă (Paul Petrescu).

 

PAMFIL BILŢIU

Anunțuri