REVISTA ROMÂNĂ DE STUDII ETNOISTORICE


Paul Simionescu: ” Documentul etnologic. Semnificaţii şi limite „
Aprilie 28, 2007, 3:14 pm
Filed under: argumente

Beneficiind de un statut cvasiprivilegiat, înţeles cu deosebire din raportarea comparativă la documentul specific investigaţiei istoriografice, documentul pe care îl vehiculează cercetarea etnologică surprinde cel mai adeseori reflectarea unor realităţi de civilizaţie şi cultură, din ordinea valorilor tradiţionale, prin observaţie şi notaţie in situ, cu alte cuvinte prin observaţia şi notaţia unor realităţi intermediate (de informator sau de cel care efectuează ancheta). Într-o astfel de accepţie restrictivă conceptului se exclud, în mod firesc, atît acele implicaţii de ordin etnologic descifrabile în lectura avizată a documentelor de ordin istoric, literar, economic etc. – devenite prin fragmentele respective ele însele documente specifice –, cît şi notaţiile arhivizate rezultate din observaţii, experienţe şi cercetări anterioare. Acestea din urmă s-au constituit cîndva, la rîndul lor, direct, într-un context nemijlocit al observaţiei şi notaţiei, asemănător observaţiei şi notaţiei investigatorului contemporan. Perspectiva şi considerentele de factură pozitivistă au covîrşit, în genere, dintr-un început orice „ideaţie” sau încercare de „esenţializare” a experienţelor descifrate şi comunicate într-un sistem sau sub o clasificare mai mult sau mai puţin judicioasă. Acest tratament ilogic şi epistemologic a impus – în marea majoritate a cazurilor – un specific nex explicativ, cu predilecte supoziţii şi modalităţi empiriste de abordare. Iată un domeniu de cercetare în care implicaţiile de ordin epistemologic şi-au avut, în genere, mai puţină căutare. În cadrul investigaţiilor etnografice sau etnologice nu au existat referiri – deşi sociologia sau istoriografia, de pildă, se puteau constitui şi din acest punct de vedere ca modele – la comprehensiune, hermeneutică, esenţialism, integrare etc. Cînd s-a făcut acest lucru, în treacăt, perspectiva etnologică de înţelegere devenea anulată de la sine; inserţia unei noi perspective impunea noi considerente, cu deosebire de filozofie a culturii. Ferită de unele generalizări şi receptări, investigaţia etnologică s-a desfăşurat cu excesivă prudenţă şi rezervă. Ca disciplină pur descriptivă sau bazată pe stricte implicaţii de ordin descriptiv, studiind de cele mai multe ori realităţile imediat observabile, prin subliniată orientare spre concret, fără predilecte intenţii axiologice, etnografia sau etnologia s-au definit şi s-au limitat, cu deosebire, la înregistrarea şi clasificarea strictă a documentelor specifice. Criteriul de fundamentare al investigaţiei şi al veridicităţii era redus la exactitatea transcrierii sau înregistrării. Acest lucru>>>>> Paul Simionescu

Anunțuri
Comentarii închise la Paul Simionescu: ” Documentul etnologic. Semnificaţii şi limite „





Comentariile sunt închise.