REVISTA ROMÂNĂ DE STUDII ETNOISTORICE


LEGENDE SI DOCUMENTE – Marian Ştefan: ” Legenda şi temeiul ei istoric „
Aprilie 28, 2007, 3:11 pm
Filed under: studii

„ARIONOAICA”

Cândva, în secolul XIX, spune legenda, domnitorul Alexandru Ghica avea în slujba sa un turc pe nume Cafegibaşa, care, într-un moment de mare noroc, ar fi câştigat moşia stăpânului la jocul de cărţi. Moşia respectivă se afla în jurul satelor Fierbinţii de Sus, Stroeşti, Fierbinţii de Jos şi Fierbinţi Târg. Atunci când turcul a venit să-şi ia în stăpânire moşia, i-a strâns pe săteni şi le-a dat aspre porunci. între altele, i-a ameninţat că acela care va îndrăzni să calce, fie şi numai cu piciorul, proprietăţile sale, va fi împuşcat pe loc. Marin Buharu, un bătrân respectat de toţi sătenii, a încercat să ia apărarea oamenilor, dar a plătit scump îndrăzneala de a-l înfrunta pe noul stăpân, care, furios, a poruncit să-i fie smulsă mustaţa. Fierbinţenii – mai spune legenda – au pus mână de la mână şi au ridicat o biserică. Cafegibaşa i-ar fi ajutat şi el cu nişte cărămidă. Petre Tănăsescu, un om foarte credincios, poreclit de săteni Sfântul (şi astăzi urmaşi de-ai săi sunt cunoscuţi sub acest nume), socotind că biserica fusese pângărită de cărămida oferită de Cafegibaşa, om străin şi de altă credinţă, a dat foc lăcaşului. Incendiul a fost descoperit însă la- timp, iar biserica a fost salvată. Urât de toată lumea pentru purtările sale neomeneşti, Cafegibaşa a fost ucis de inşi mascaţi, în pădurea Balta Neagră de lângă Mănăstirea Căldăruşani. Cafegibaşa a avut o fată, Sevastia, care a moştenit moşia, dar şi firea aprigă a tatălui său. „Turcoaica“, cum îi spuneau ţăranii, umbla toată ziua călare, însoţită de arnăuţii ei, slujitori înarmaţi până în dinţi, gata să execute orbeşte ordinul stăpânei lor. O fată care voise să scurteze drumul spre casă, trecând pe o cărare de pe moşia boieroaicei, fusese împuşcată pe loc de arnăuţi. Pentru aceeaşi faptă, „Turcoaica“ îl pălmuise în văzul tuturor pe preotul Mincu Popescu. „Turcoaica“ s-a măritat cu viitorul general Eracle Arion, devenind pentru săteni „Arionoaica“. Schimbarea numelui nu i-a modificat însă şi nrea, iar cu ocazia răscoalelor din 1888>>>>> Marian Ştefan

( reprodus din revista HELIS, Slobozia )

Anunțuri
Comentarii închise la LEGENDE SI DOCUMENTE – Marian Ştefan: ” Legenda şi temeiul ei istoric „





Comentariile sunt închise.